Sari la conținut

Herculian (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Herculian
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Herculian Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Herculian Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Covasna
 România
Cel mai apropiat orașBăile Tușnad
Coordonate46°12′02″N 25°42′48″E () / 46.20056°N 25.71333°E[1]
Suprafață12.881 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0091

Herculian este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în partea central-estică a Transilvaniei (în județul Covasna), pe teritoriile administrative ale comunelor Bățani și Brăduț[2].

Aria naturală se află în etremitatea nord-vestică a județului Covasna (la limita teritorială cu județul Harghita), pe teritoriul nordic, nord-estic și nord-vestic al satului Herculian, în apropiere de drumul național DN12, care leagă municipiul Sfântu Gheorghe de Miercurea Ciuc[3].

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 12.881 hectare[5].

Aria protejată reprezintă o zonă încadrată în bioregiune alpină (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, pajiști și pășuni) aflată în Depresiunea Baraolt (la poalele Munții Harghitei) desemnată în scopul conservării a șase tipuri de habitate (Păduri de fasg de tip Asperulo-Fagetum, Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum, Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion), Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montana (Vaccinio-Piceetea), Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior (Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae)[6].

Situl adăpostește și asigură condiții de hrană și viețuire pentru mai multe specii faunistice (unele protejate prin lege și aflate pe lista roșie a IUCN; astfel: urs brun (Ursus arctos[7], cerb (Cervus elaphus L.), căprior (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[8], râs eurasiatic (Lynx lynx)[9] sau vidră de râu (Lutra lutra)[10].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice); astfel:

Biserica reformată din satul Aita Seacă
  • Capela romano-catolică "Sf. Maria Mică" din Baraolt, construcție 1755, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică " Sf. Adalbert" din Baraolt, construcție 1564, monument istoric.
  • Biserica catolică din Bățanii Mari, construcție secolul al XVII-lea, monument istoric.
  • Biserica reformată din Bățanii Mari, construcție secolul al XV-lea, monument istoric.
  • Biserica reformată din satul Aita Seacă (monument istoric), construcție 1790.
  • Biserică romano-catolică (ruine) din satul Filia, construcție 1906, monument istoric.
  • Biserica reformată, cu turn-clopotniță din satul Herculian, construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
  • Conacul Mari (Casa în care a locuit scriitorul și publicistul de etnie maghiară Elek Benedek) din Filia, construcție secolul al XIII-lea, monument istoric.
  • Conacul Ferenczy - Boda din Filia, construcție 1713, monument istoric.
  • Situl arheologic "Nagyerdoalja" de la Baraolt (sec. II - III p. Chr., Epoca romană, sec. IX - XI, Epoca medievală timpurie, Hallstatt, Latène, Cultura geto - daci, Epoca bronzului, Cultura Wietenberg; cultura Noua).
  • Situl arheologic de la Doboșeni (Latène, Cultura geto - dacică, Eneolitic, Cultura Cucuteni - Ariușd).
  • Rezervațiile naturale: Tinovul Luci și Cheile Vârghișului și peșterile din chei.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]